Mercedes EQB: Când mașina devine parte din viața ta, nu un trofeu de orgoliu

Unele mașini își propun să impresioneze din prima clipă. Altele nu fac niciun spectacol. Pur și simplu există, ca un pulover preferat sau un prieten vechi care nu e sufletul petrecerii, dar e mereu acolo când ai nevoie. Mercedes-Benz EQB e fix genul acesta de mașină. Nu va ajunge poster pe peretele fiului tău adolescent, dar cu siguranță vei întinde mâna după cheile ei în fiecare dimineață.

Mercedes are deja în portofoliu destule electrice spectaculoase, pline de tehnologie: EQS, EQE, chiar și EQC. Totuși, undeva între diode orbitoare și scaune cu masaj din piele integrală, era loc pentru ceva mai discret și mai util în viața de zi cu zi. Aici intervine EQB.

Nu e o mașină pe care o cumperi pentru poze pe Instagram. Nu e sportivă, nu e agresivă și, sincer, arată aproape ca un GLB obișnuit, doar cu cablul de încărcare agățat în spate. Dar tocmai aici stă farmecul său. Nu încearcă să fie o capsulă futuristă. Pur și simplu își face treaba: inteligent, liniștit și eficient.

Punctul ei forte? Practicitatea dusă la extrem. Dacă ai încercat vreodată să bagi trei copii, un cărucior, o bicicletă, doi câini și ceva mobilă într-o singură mașină, știi despre ce vorbesc. EQB chiar reușește asta – aproape. Dar în serile când trebuie să aduci și părinții de la aeroport după ce i-ai luat pe cei mici de la școală, a treia rând de scaune e salvare. Nu e o limuzină, dar măcar nu stă nimeni pe genunchii altuia.

În familia EQ, EQB e ca fratele de mijloc care știe când să tacă. Dacă EQA e juniorul energic ce vrea mereu să aibă ultimul cuvânt, iar EQS e unchiul elegant mereu însoțit de anturaj, EQB e cel care aduce mâncarea la petrecere și strânge după toți. Nu iese în evidență, dar e indispensabil.

Din 2025, EQB primește un mic facelift: lumini LED noi, câteva ajustări electronice și, mai important, încărcare mai rapidă și versiuni mai logice. Ai EQB 250+, care duce departe dar nu e rapidă. EQB 350, care zboară dar golește bateria ca la sărbători. Și EQB 300 4MATIC – varianta de mijloc, echilibrată, nici lentă, nici grăbită.

EQB nu se dă drept altceva. Nu simulează sportivitatea și nu te face să te visezi pilot de F1. În schimb, îți dă sentimentul că ai lucrurile sub control. Să fim sinceri: nu e spectaculoasă, dar e pur și simplu bună.

Forma e aproape identică cu GLB: linii drepte, plafon înalt, siluetă pătrățoasă – cu intenție. EQB nu e proiectată de la zero ca electrică, ci e electrificarea inteligentă a unei platforme existente. Pentru puriști, poate părea un compromis, dar avantajul e clar: spațiu generos, funcțional, adaptat vieții reale, nu doar desenului de studio.

Dimensiunile – cam 4,68 metri lungime, 1,83 lățime, 1,67 înălțime – o plasează peste un SUV compact. Vizual, pare lungă și înaltă, iar la interior chiar se simte ca o adevărată mașină de familie, nu doar un hatchback supradimensionat. Ampatamentul de 2,83 metri echilibrează spațiul și dă caroseriei o postură solidă, proporționată.

Nu există artificii stilistice – nu curbe exagerate, nu piloni SF. Doar forme drepte, sincere, care devin mai simpatice după câteva zile de conviețuire. E ca o versiune premium a utilitarelor pătrățoase, unde funcționalitatea devine valoare de design, nu scuză.

Grila nouă e un panou negru presărat cu steluțe Mercedes – ca un cer de noapte, în stil S-Class. Elegant și discret, lățește și ridică vizual fața. Benzile LED noi unesc farurile și stopurile, creând o asemănare de familie modernă. Capacele de roți, ornamentele subțiri și panourile de dedesubt ajută la eficiență. Nu e revoluție, dar diferența se simte. Culorile noi precum Spectral Blue și Alpine Grey adaugă personalitate.

Interiorul e ca o sufragerie Bauhaus: curat, funcțional, destul de mare pentru trei copii, o mamă, două plase de cumpărături și pisica familiei (care urăște mașina, dar vine oricum).

Planșa de bord are două ecrane mari unite într-un singur panou lat: informațiile vitale pentru șofer la stânga, tot ce vor copiii să butoneze la dreapta. Prizele de aer în stil turbină amintesc de motoare cu reacție, mai ales în versiunea AMG Line cu lumini ambientale roz – lounge „Blade Runner”.

Materialele sunt solide. Plastic, da, dar soft, nu d-ăla ieftin care scârțâie la simpla privire. Scaunele? Mari, comode, cu susținere – ca o îmbrățișare discretă pentru spate. Crezi că al treilea rând e inutil? Sunt mici, sigur, dar doi copii încape fără să bombăne – performanță serioasă.

Portbagajul se configurează după nevoie: încape o bicicletă pliabilă, un cărucior mare și tot mai rămâne loc. Fără frunk – sub capotă stau componente vitale „necompatibile cu bagajele”. Dar în spate încape tot ce ai nevoie – și ceva în plus.

MBUX e ca un copilot care chiar ascultă. Spui „Hei Mercedes, mi-e frig”, și pornește căldura. Adaugi navigație cu realitate augmentată, lumini ambientale personalizabile și un sistem audio care face din Spotify o simfonie, iar cabina devine discret competentă, nu ostentativă.

E exact interiorul pe care îl vrei, chiar și blocat 45 de minute în trafic, cu radioul repetând pentru a treia oară Ed Sheeran. EQB e calmă, spațioasă și foarte bine gândită.

Lista de sisteme de siguranță e mai lungă decât lista de cumpărături pentru sărbători la o familie mare. Mercedes a fost mereu unchiul german meticulos care nu face nimic pe jumătate – mai ales la siguranță. Pune mănuși, ochelari și proiectează de parcă ar duce propriii copii la grădiniță.

Să începem cu lucrurile invizibile – asistența la condus. Sunt atât de multe sisteme încât ai impresia că mașina te veghează mereu, atenționează, sau chiar te aduce ușor pe bandă dacă te ia gândul la telefon. Toate obișnuitele – frânare automată de urgență, monitorizare oboseală, recunoaștere semne, avertizare unghi mort, păstrare bandă, asistență la intersecții, alertă trafic spate – sunt prezente.

Distronic, pilotul automat adaptiv, e ca un copilot de încredere. Păstrează distanța, frânează, accelerează, corectează ușor traiectoria și, spre deosebire de un copilot real, nu te ceartă dacă depășești cam hotărât. Dai semnal, iar EQB schimbă banda singur – fără să te întinzi să vezi dacă e liber.

Asistență la parcare? Evident. Apeși un buton și mașina găsește loc, rotește volanul și se parchează calm, la 3 cm de bordură, ca un pensionar german. Camera 360 grade arată mediul ca pe o platformă Lego – suficient de detaliat cât să vezi pisica fugind prin spate.

Evident, EQB are șapte airbaguri, inclusiv pentru genunchiul șoferului – pentru că undeva, într-un crash test, un genunchi a rămas descoperit, iar Mercedes a zis „acoperim și asta”. Toate protejate de o caroserie robustă, derivată din GLB, concepută să reziste la impacturi din orice direcție.

Sincer, multe sisteme de siguranță nici nu le observi până nu ai nevoie de ele. Dar asta înseamnă un sistem bun: veghează discret, gata să te salveze când cauți cafeaua în timp ce dai cu spatele.

Mercedes-Benz EQB nu e rapidă. 350 4MATIC face suta în jur de 6 secunde, iar 300 4MATIC în puțin sub 8. Dar nu pentru asta o vrei. Dacă vrei adrenalină, ia-ți o motocicletă sau un parapantă. Dacă vrei o mașină care nu te sperie la fiecare apăsare de pedală ci alunecă liniștit și sigur, EQB e pentru tine.

Trei motorizări: EQB 250+, tracțiune față, cea mai mare baterie, autonomie până la 534 km – mai mult decât suficient. Accelerația e blândă, ca atunci când trezești o pisică: lentă, mofturoasă și ușor iritată.

EQB 300 4MATIC – varianta testată – oferă 228 CP, 390 Nm și tracțiune integrală. Nu e F1, dar pleacă de la semafor destul de bine cât să lase câteva dieseluri uitându-se lung. 0-100 km/h în 7,6 secunde.

EQB 350 4MATIC e racheta dacă ai de dus copiii la sport și apoi fugi la bricolaj: 292 CP, 6,2 secunde până la 100 km/h. Dar bateria scade rapid și te întrebi „chiar aveam nevoie?”.

Suspensia e moale, dar nu balansează ca barca bunicului. În viraje se înclină, dar nu se clatină, iar tracțiunea integrală nu e pentru noroi, ci un sistem inteligent care distribuie puterea după aderență. Nici nu o simți – și tocmai asta e ideea. Mașina merge. Ține. Ajută.

Direcția? Electrică. Nu prea comunicativă, dar precisă și la fel de previzibilă ca trenul german. Ușoară în oraș, grea la drum lung, întotdeauna controlabilă.

Nu suportă încărcare ultra-rapidă de 350 kW, ca Porsche Taycan sau Hyundai Ioniq 5. Dar sincer, cine are nevoie zilnic? EQB acceptă până la 100–135 kW, deci 10-80% se face cam în jumătate de oră. Timp cât pentru o cafea, un telefon și verificarea că soțul a pus căruciorul la loc.

Prima dată când conduci EQB, nu se întâmplă nimic spectaculos. Niciun efect „wow”. Nicio dorință să suni prietenii: „Nu-ți închipui ce conduc!”. Nicio accelerație care te lipește de scaun sau artificii pe bord. Mașina pur și simplu merge – liniștit, fără dramă. Și merge bine. Foarte bine.

EQB nu vrea să fie altceva. Nu provoacă Tesla la semafor, nu se dă drept câștigătoare de design Lamborghini, nici nu vinde fantezia de raliu la fiecare drum. EQB e ca un partener bun: liniștit, de încredere, confortabil, nu cicălește niciodată și e mereu acolo când ai nevoie.