auto.pub logo
MG ZS SE Petrol
Fullscreen Image

Mașinile chinezești în Europa: ce mărci par solide și cine aprinde deja becul roșu

Autor auto.pub | Publicat la: 19.03.2026

Este, de fapt, a doua încercare a Chinei. Prima, de acum aproximativ un deceniu, s-a terminat prost. Marile saloane auto erau pline de modele chinezești, dar când au început testele de impact, iluzia s-a prăbușit rapid. Nu pentru că producătorii nu ar fi putut construi mașini mai sigure, ci pentru că asta ar fi însemnat cheltuieli de sute de milioane și reproiectarea vehiculelor de la zero.

Așa că au făcut un pas înapoi, s-au reorganizat și au încercat din nou. Iar cumpărătorii europeni au o întrebare perfect legitimă: care este, de data asta, nivelul real de siguranță, calitate și durabilitate?

Intrarea mărcilor chinezești în Europa a avansat mai repede decât înțelegerea clară a rezistenței lor în timp. Deocamdată, imaginea e simplă într-un singur punct: există deja multe mărci chinezești în Europa, dar doar câteva au strâns suficient istoric real de utilizare și date din piața de second-hand pentru concluzii ferme. Dacă ne uităm la prezența pe piață, informațiile producătorilor și amprenta oficială de vânzări și service în UE sau în imediata ei vecinătate, lista îi include deja pe MG și Maxus (SAIC), BYD, Omoda și Jaecoo (Chery), Ora și Wey (GWM), XPENG, NIO, Leapmotor, Lynk & Co și Zeekr (Geely), plus Changan, GAC cu Aion, Voyah (Dongfeng) și Hongqi. În același timp, producătorii chinezi și-au urcat cota de piață în Europa la aproximativ 6 la sută în 2025. Nu mai e o curiozitate, ci o parte reală a pieței.

Cea mai corectă abordare este să împărțim mărcile în trei grupuri. Primul, cele pentru care Europa are deja suficient feedback de la proprietari și suficiente dovezi din piața de rulate ca să poată trage concluzii reale. Al doilea, cele care arată semnale timpurii, dar nu destule pentru un verdict final. Al treilea, cele pur și simplu prea noi aici. Majoritatea mărcilor chinezești intră încă în această ultimă categorie. Chiar și ADAC avertizează că mașinile chinezești pot lăsa o impresie bună în teste, în timp ce rețelele de service, aprovizionarea cu piese și suportul post-vânzare rămân zone în care multe mărci tinere mai au de lucru.

Un semnal roșu clar, și se numește MG

Dacă există o marcă ce justifică deja un avertisment direct, aceasta este MG. În sondajul de fiabilitate What Car? din 2025, MG a terminat pe ultimul loc dintre 30 de mărci. Mai grav, problema nu mai ține de o reputație vagă. Se vede acum în datele de utilizare, pe modele.

La MG4 rulat, What Car? a raportat că 37,5 la sută dintre proprietari au avut defecțiuni. Principalele probleme au vizat elemente de caroserie și defecțiuni electrice care nu țin de sistemul de propulsie. Dintre mașinile care au avut probleme, 70 la sută au stat mai mult de o săptămână în service, iar unii proprietari s-au trezit cu facturi de reparații de patru cifre. La MG ZS EV, aceeași publicație a fost la fel de tranșantă, indicând probleme electrice și de software și spunând clar că nu este o mașină de încredere.

Pe scurt, MG este în acest moment singura marcă chinezească de volum mare din Europa la care semnalele de alarmă nu mai sunt teoretice. Apar deja în statistici.

BYD arată mai curat până acum, dar cazul nu e închis

BYD lasă o primă impresie mult mai ordonată, deși nu și-a câștigat încă statutul de campion dovedit pe termen lung. What Car? a spus direct, în testul pentru Atto 3 model 2026, că în sondajul său de fiabilitate există încă prea puțini proprietari BYD pentru o concluzie relevantă. În același timp, revista a notat, în materialul despre Atto 3 rulat, că la momentul redactării modelul nu avea rechemări în service înregistrate.

BYD oferă în Europa o garanție de fabrică de șase ani, plus opt ani pentru baterie și motorul electric. Pentru bateria Blade, compania subliniază și o acoperire de 250.000 km, cu cel puțin 70 la sută capacitate rămasă. O garanție nu dovedește că o mașină este indestructibilă, dar e un semnal mai bun decât un șir de anxietăți electrice.

Așadar, verdictul corect pentru BYD, astăzi, este acesta: semnele timpurii sunt pozitive, dar judecata finală are nevoie de timp.

Chery, Omoda și Jaecoo, promițătoare, dar încă nedovedite

În Europa, povestea Chery se scrie în principal prin Omoda și Jaecoo. Reuters a relatat că ambele mărci au ajuns deja în mai multe piețe europene, inclusiv Spania, Italia și Polonia. Omoda și Jaecoo mizează puternic pe o garanție lungă, oficial șapte ani și 100.000 de mile.

Însă substanța capitolului de fiabilitate rămâne, deocamdată, nescrisă. What Car? spune direct că Jaecoo 7 nu a apărut încă în sondajul său de fiabilitate, iar materialele despre Omoda 5 transmit aceeași idee generală: istoricul real de durabilitate al mărcii abia începe să se contureze.

Prin urmare, Europa nu poate respinge onest încă aceste derivate Chery, dar nici nu le poate încorona. Deocamdată, rămân în categoria nou-veniților promițători care trebuie să se dovedească.

GWM, prezentă în Europa, dar cu prea puține dovezi

Poziția GWM în Europa este reală, dar incompletă. Compania are o prezență oficială prin Ora și Wey, însă Reuters a raportat că înmatriculările Ora în Europa au scăzut cu 41 la sută în 2025, până la 3.706 mașini. Asta nu înseamnă automat durabilitate slabă, dar înseamnă că baza de mașini rulate rămâne mică, iar tiparele clare sunt greu de identificat.

What Car? și The Car Expert spun, în linii mari, același lucru despre Ora 03: încă nu există suficiente date de fiabilitate pentru un calificativ acordat cu încredere. Problema GWM, în acest moment, nu este că Europa poate demonstra că mașinile sunt fragile. Problema este că Europa nu are încă volumul necesar ca să poată spune dacă sunt solide sau nu.

XPENG, NIO și Leapmotor, interesante de urmărit, încă prea tinere pentru un verdict

XPENG, NIO și Leapmotor sunt prezente oficial în Europa, dar din perspectiva durabilității rămân mărci tinere. XPENG are acum canale oficiale în cel puțin Germania, Belgia și Danemarca. What Car? notează, în materialele despre G6, că nu are încă date de fiabilitate pentru model și avertizează, totodată, că acoperirea limitată a dealerilor poate însemna pentru unii proprietari un drum lung atunci când au nevoie de service.

NIO a continuat să se extindă în noi piețe din UE, dar Reuters a relatat în 2025 că progresul companiei în Europa a fost mai lent decât se aștepta, în mare parte din cauza problemelor legate de rețelele de vânzări și service.

Leapmotor este poate cel mai interesant caz de aici. La începutul lui 2026, marca a spus că avea peste 800 de puncte de vânzare în Europa până la finalul lui 2025, împreună cu 35.000 de mașini înmatriculate și o garanție de șase ani. Este deja o scară relevantă, dar încă o vârstă mică pentru tipul de dovezi din piața de rulate care susțin concluzii ferme.

Rezumatul e simplu: XPENG, NIO și Leapmotor merită urmărite, dar pentru un cumpărător de second-hand încă nu există suficient istoric european solid.

Lynk & Co și Zeekr, infrastructură mai puternică, dar încă fără o poveste clasică de fiabilitate

Lynk & Co și Zeekr formează o pereche deosebit de interesantă, pentru că îmbină proprietatea chinezească cu un unghi european mai puternic. Lynk & Co a spus în 2025 că este prezentă în 25 de țări europene și are aproximativ 125 de puncte de vânzare prin parteneri. De asemenea, se sprijină pe relațiile cu Volvo, distribuția de piese și infrastructură pe măsură ce se extinde.

Asta contează mai mult decât pare. Piesele și service-ul sunt adesea locul în care mărcile tinere din Europa se lovesc de zid. Zeekr, între timp, poate fi comandată oficial în Suedia și Țările de Jos, este disponibilă pentru precomandă în Germania și, potrivit Reuters, urmează să se extindă în 2026 în Italia, Franța, Spania și Regatul Unit.

Din perspectiva durabilității, însă, ambele mărci rămân prea proaspete ca să fie descrise în tonul rezervat unui Toyota Corolla vechi. Promisiunea de infrastructură arată peste medie. Povestea reală de fiabilitate pe termen lung încă se scrie.

Cei mai noi veniți, pur și simplu prea devreme pentru un clasament

Cel mai nou val include Changan cu Deepal, GAC cu Aion, Hongqi, Voyah și, în mare măsură, Maxus, cel puțin când vorbim despre autoturisme, nu despre vehicule comerciale. Changan și-a început mișcarea europeană în martie 2025 și a planificat vânzări în zece piețe încă de la start. GAC a adus Aion V în piețe precum Polonia, Portugalia și Finlanda în toamna lui 2025. Hongqi și-a început ofensiva europeană în 2024 și spune că vrea să ajungă în 25 de piețe până în 2028. Voyah are deja un site european oficial și un canal de contact pentru vânzări. Maxus are și ea o prezență reală, deși Reuters notează că, în Europa, povestea mărcii se învârte încă în principal în jurul dubelor electrice, autobuzelor și pick-up-urilor.

Concluzia de aici nu e spectaculoasă, dar e onestă: durabilitatea pe piața de second-hand a acestor mărci în Europa nu poate fi încă ierarhizată corect, pentru că sunt prezente de prea puțin timp și în volume încă prea mici.

Unde rămân lucrurile

Dacă toată povestea trebuie redusă la o singură propoziție, aceasta este: în martie 2026, singura marcă chinezească de volum mare din Europa care ridică probleme clare, pe baza datelor disponibile, este MG.

BYD lasă cea mai bună primă impresie de până acum, dar nu suficient de puternică pentru a fi ștampilată cu „durabilitate dovedită”. Chery prin Omoda și Jaecoo, GWM, XPENG, NIO, Leapmotor, Lynk & Co, Zeekr, Changan, GAC cu Aion, Hongqi, Voyah și Maxus sunt, în cele mai multe cazuri, încă prea noi ca cineva onest să le descrie drept câștigători sau perdanți clari la capitolul durabilitate pe termen lung.

Poate suna ca o concluzie ușor plictisitoare. Totuși, e mai bine decât să vinzi cititorului fum.